Festivalul

Pagina oficială: patrimoniu.gov.ro     /     Sait întreținut de colectivul CIMEC

R.A.R. - Recuperarea Anglisticii în România. Studii de limbă și literatură engleză, manuale de predare a limbii engleze, traduceri și dicționare din perioada 1750-1940
  • Carte veche

  • Proiectul "Catalogul incunabulelor existente pe teritoriul României", publicat de Elena-Maria Schatz și Robertina Stoica, CIMEC, 2007

  • Catalogul cuprinde descrierea cărţilor tipărite de la inventarea tiparului de către Johann Gutenberg (la jumătatea sec. al XV-lea) până la anul 1500 inclusiv, numite, cu un termen convenţional, incunabule.

    Catalogul colectiv, semnalând numai datele care individualizează ediţia, are rolul de a evidenţia:

    • numărul incunabulelor din România, luate în evidenţă până la data accesării catalogului;
    • autori/titluri/ediţii care alcătuiesc colecţia naţională de incunabule;
    • numărul de exemplare din fiecare lucrare şi localizarea fiecărui exemplar;
    • colecţiile de incunabule din România, luate în evidenţă până la data accesării catalogului.

    Bibliografia cataloagelor citate în această lucrare

     

  • În februarie 2012, Biblioteca Județeană Mureș a încheiat inventarul Bibliotecii Teleki-Bolyai, care a durat peste un an. S-a constat lipsa a 538 de documente. Acestea au dispărut în decursul a 45 de ani, ultimul inventar finalizat datând din 1967.

         „Avem o lipsă de 538 de documente. Această cifră înseamnă că nu vorbim numai de cărți, vorbim și de broșuri, de foi volante, de diverse tipuri de documente. O împărțire a lor pe perioade cronologice în funcție de secolele în care au fost publicate ne arată o situație foarte clară și anume, avem lipsuri din secolul al XI-lea, respectiv 17 documente, avem lipsuri din sec. XII adică 111 documente, din sec. XIII, 65 de documente, din sec. XIX, 50 de documente iar restul de 257 sunt publicate după anul 1900”, a declarat Monica Avram, directoare a Bibliotecii Județeană Mureș.

         Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș derulează o anchetă, iar biblioteca a fost dotată cu un sistem de securitate performant și a fost schimbat sistemul de deservire a cititorilor.

  • Carte veche românească

  • Catalogul colectiv al cărţii vechi româneşti (proiect)

    Prima carte românească s-a tipărit în 1508, în plină perioadă postincunabulară europeană. Datorită invenţiei lui Gutenberg, în perioada 1450-1500, în marile centre europene (Veneţia, Mantua, Nürenberg, Augsburg, Basel, Köln, Lyon, Milano, Paris, Roma, Strasbourg etc.) s-au tipărit primele cărţi, numite incunabule (denumire preluată din tehnica de tipărire, prin crearea unor matriţe în lemn în formă de leagăn). România se numără printre primele ţări care au introdus tiparul imediat după 1500....

    Demersul nostru doreşte să creeze o imagine clară şi reală a ceea ce mai există acum în ţară (respectiv titluri şi număr de exemplare, în ce stare de conservare se află şi ce particularităţi deosebite prezintă fiecare exemplar, care sunt deţinătorii actuali). Suntem convinşi că un astfel de catalog va fi un preţios instrument de lucru în mâna specialiştilor domeniului, dar şi la îndemâna altor cercetători preocupaţi de istoria ştiinţei şi artei româneşti.

    Catalogul este organizat cronologic, iar, în cadrul anilor, alfabetic la titlu sau autor (acolo unde este menţionat).

    Carte românească tipărită în secolul al XVI-lea

    Carte românească tipărită în secolul al XVII-lea

    Carte veche românească în colecţii străine

  • Bibliografia de referintă a Cărţii Vechi

    Bibliografia de referintă a Cărţii Vechi are un sens mult mai larg decât cel dedus din titlu. Deoarece ea descrie tratate, enciclopedii, studii, articole, care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice despre începuturile tiparului, despre descoperirile ulterioare interesante (referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.) ne ofera posibilitatea unor informaţii foarte valoroase în domeniu. Acesta cuprinde: istoria culturii, istoria scrisului şi a tiparului, istoria legăturii de carte, istoria religiei, a bibliotecilor, domenii ale ştiinţelor abandonate sau ale celor continuate astăzi, circulaţia cărţilor, etc. Bogatul index de subiecte care însoţeşte bibliografia le atestă, evidenţiind în acelaşi timp şi titlurile cărţilor vechi asupra cărora cercetătorii s-au aplecat îndelung, valorificându-le conţinutul, arta scrisului, a tiparului şi a legăturii.